Alimentele ultraprocesate cresc riscul unui al doilea atac de cord sau AVC

Dec 3, 2021 | Cercetare, Neurologie vasculara, Stiri

Alimentele ultraprocesate reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pentru potențialele lor efecte adverse asupra sănătății. Acum un studiu al Departamentului de Epidemiologie și Prevenire a I.R.C.C.S. Neuromed din Pozzilli (Italia) explorează efectele asupra sănătății ale unei cote mari de alimente ultraprocesate asupra persoanelor care suferă deja de boli cardiovasculare. Descoperirile indică un risc mai mare de un al doilea atac de cord (sau accident vascular cerebral), de data aceasta fatal. Mai mult, din acest studiu reiese o altă observație: Chiar și la persoanele care urmează în general o  dietă mediteraneană, dar care, totodată, consumă prea multe alimente ultraprocesate, riscurile pentru sănătate sunt mai mari.

Studiul, publicat în European Heart Journal, revista Societății Europene de Cardiologie, a urmărit 1.171 de persoane care au participat la proiectul epidemiologic Moli-sani timp de peste zece ani. Toți aveau deja boli cardiovasculare la momentul includerii în studiu. În ceea ce privește regimul alimentar urmat de participanți, cercetătorii s-au concentrat pe consumul de alimente ultraprocesate, realizate parțial sau integral cu substanțe neutilizate în mod obișnuit la gătit (proteine ​​hidrolizate, maltodextrine, grăsimi hidrogenate, de exemplu) și care conțin în general diverși aditivi, cum ar fi coloranți, conservanți, antioxidanți, agenți antiaglomeranți, potențiatori de aromă și îndulcitori. Această categorie include băuturile zaharoase și carbogazoase, mesele preambalate, tartinele și unele produse aparent „nebănuite”, precum biscuiții, cerealele pentru micul dejun, pișcoturile și iaurtul cu fructe. Aceste alimente au fost clasificate folosind sistemul NOVA, care evaluează alimentele mai degrabă în funcție de gradul de procesare decât în ​​funcție de valoarea lor nutritivă.

”Persoanele cu un consum mai mare de alimente ultraprocesate au un risc cu două treimi mai mare de a face un al doilea atac de cord sau un AVC, de data aceasta fatale, în comparație cu participanții care consumă mai rar aceste alimente. Probabilitatea de a muri din orice cauză este și ea cu 40% mai mare. Este important de subliniat că definiția alimentelor ultraprocesate nu este legată de conținutul nutrițional, ci mai degrabă, de procesul folosit pentru prepararea și păstrarea alimentelor. Cu alte cuvinte, chiar dacă un aliment este echilibrat nutrițional, acesta ar putea fi totuși considerat ultra-procesat. În mod clar, nu un singur aliment consumat ocazional face diferența, ci o dietă care, în ansamblu, conține prea multe produse care provin de pe rafturile supermarketurilor. O dietă bazata pe consumul de produse proaspete, minim procesate, ar trebui să fie întotdeauna de preferat, așa cum tradiția mediteraneană ne învață de secole.”, a explicat Marialaura Bonaccio, cercetător la Departamentul de Epidemiologie și Prevenire și primul autor al studiului.

Acest studiu transmite un mesaj important: este timpul să depășim distincția dintre alimente sănătoase și nesănătoase doar pe baza valorii nutritive. Cu alte cuvinte, o persoană ar putea urma o dietă mediteraneană, poate bogată în leguminoase (plante ale căror fructe sunt păstăile și conținutul acestora) sau legume, o dietă sănătoasă am spune. Dar simpla definiție a dietei mediteraneene nu ne spune și cum au fost preparate acele alimente. Legumele proaspete nu sunt la fel ca cele semipreparate și condimentate, același lucru fiind valabil și în cazul multor alte alimente. Este un factor care trebuie luat în considerare din ce în ce mai mult atunci când îi sfătuim pe cetățeni cu privire la o alimentație adecvată. Propunerea noastră este ca nivelul de prelucrare industrială a alimentelor să fie adăugat pe partea din față a ambalajului, care până acum oferă doar informații nutriționale.”, a adăugat Licia Iacoviello, directorul Departamentului de Epidemiologie și Prevenție la Neuromed.

 

 

Sursa: medicaxpress.com