Cercetătorii au descoperit mecanismul din spatele pierderii mirosului la pacienții infectați cu virusul SARS-COV-2

Feb 3, 2022 | Cercetare, Stiri

Într-un studiu nou s-a constatat că infecția cu virusul SARS-CoV-2, diminuează indirect acțiunea receptorilor olfactivi, a proteinelor de pe suprafețele celulelor nervoase din nas care detectează moleculele asociate cu mirosurile.

Condusă de oamenii de știință de la NYU Grossman School of Medicine și de la Universitatea Columbia, cercetarea poate oferi o nouă perspectivă asupra efectelor COVID-19 asupra altor tipuri de celule ale creierului și asupra efectelor neurologice persistente ale acestui virus, cum ar fi „ceața creierului”, durerile de cap și depresia.

Experimentele au arătat că prezența virusului în apropierea celulelor nervoase (neuroni) în țesutul olfactiv a adus o avalanșă de celule imunitare, microglia și celule T, care simt și contracarează infecția. Astfel de celule eliberează proteinele numite citokine care au modificat activitatea genetică a celulelor nervoase olfactive, chiar dacă virusul nu le poate infecta.

„Descoperirile noastre oferă prima explicație mecanicistă a pierderii mirosului la pacienții cu COVID-19. De asemenea, lucrarea noastră sugerează că virusul pandemic, care infectează mai puțin de 1% din celulele corpului uman, poate provoca daune severe în foarte multe organe.”

Autorul corespondent Benjamin tenOever, Ph.D., profesor la Departamentul de Microbiologie de la NYU Langone Health

Cercetătorii spun că un simptom unic al infecției cu COVID-19 este pierderea mirosului fără a avea nasul înfundat, observat cu alte infecții, cum ar fi răceala. În cele mai multe cazuri, pierderea mirosului durează doar câteva săptămâni, dar pentru mai mult de 12% dintre pacienții cu COVID-19, disfuncția olfactiva persistă sub forma unei reduceri continue a capacității de a mirosi (hiposmie) sau a modificărilor în modul în care o persoană percepe același miros (parosmie).

Pentru a obține informații despre pierderea mirosului indusă de COVID-19, autorii studiului au explorat consecințele moleculare ale infecției cu SARS-CoV-2 la hamsterii aurii și în țesutul olfactiv prelevat din 23 de autopsii umane. Hamsterii reprezintă un model bun deoarece sunt mamifere care depind mai mult de simțul mirosului decât oamenii, și sunt mai susceptibile la infecția cavității nazale.

În studiul actual, experimentele au confirmat că infecția cu SARS-CoV-2 și reacția imună la aceasta, scade capacitatea lanțurilor de ADN din cromozomi care influențează formarea construcției receptorului olfactiv de a fi deschiși și activi și de a se înfășura pentru a activa expresia genelor. Atât în țesutul neuronal olfactiv uman, cât și la hamster, a fost detectată o reducere persistentă pe scară largă a formării receptorului olfactiv.

Alte lucrări publicate de acești autori sugerează că neuronii olfactivi sunt conectați în regiunile sensibile ale creierului și că reacțiile celulare imune în curs de desfășurare în cavitatea nazală ar putea influența emoțiile și capacitatea de a gândi clar (cogniție), în concordanță cu COVID-ul lung.

 

Sursă material https://neurosciencenews.com.