Cum este diagnosticată scleroza multiplă?

Jan 21, 2021 | Specialităţi, Stiri

Nici un test nu poate confirma scleroza multiplă (SM) sau să o reducă. În schimb, medicii fac teste pentru a elimina alte posibile diagnostice, urmând să caute semne ale daunelor legate de scleroza multiplă.

Scleroza multiplă este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă celulele sănătoase din organism. Aceasta atacă teaca de mielină, un strat protector care acoperă o parte a celulelor nervoase. Medicii nu înțeleg pe deplin de ce se întâmplă acest lucru.

Pentru a primi diagnosticul de scleroză multiplă, o persoană trebuie să îndeplinească trei criterii:

  1. trebuie să existe dovezi ale leziunilor legate de SM sau leziuni în două zone separate ale sistemului nervos central, care includ creierul, măduva spinării și nervii optici;
  2. trebuie să existe dovezi că dauna a avut loc în două momente diferite;
  3. nu trebuie să existe niciun alt diagnostic, cum ar fi un traumatism cranian sau cancer, care ar putea explica dauna.

Testele de diagnostic

Combinația corectă de teste pentru a identifica scleroza multiplă depinde de simptomele persoanei în cauză și dacă aceasta prezintă factori de risc pentru alte boli. Procesul de diagnosticare ar putea implica:

  • Istoric medical complet: un medic întreba despre istoricul medical al persoanei, inclusiv istoricul medical al familiei sale. Aceștia pot întreba despre mediul înconjurător al persoanei, deoarece expunerea la anumite otrăvuri poate afecta sistemul nervos. De asemenea, medicul va întreba când au apărut simptomele și cum s-au schimbat în timp.
  • Test de sânge: Un test de sânge nu poate dovedi că o persoană are scleroză multiplă, dar poate exclude alte probleme, cum ar fi deficiențe nutriționale, anumite infecții și unele tulburări genetice.
  • Examen neurologic: un medic va testa cât de bine funcționează sistemul neurologic, evaluând echilibrul, reflexele, coordonarea, forța, capacitatea de a înghiți și cât de bine funcționează simțurile.
  • RMN: RMN utilizează magneți pentru a produce o imagine a creierului, a măduvei spinării și, uneori, a altor părți ale corpului. Aceste imagini pot prezenta daune legate de SM.
  • Puncția lombară: aceasta testează lichidul cefalorahidian (LCR) pentru a vedea anumite modificări care apar adesea în cazul sclerozei multiple, cum ar fi o creștere a proteinelor numite benzi oligoclonale sau OCB. Cu toate acestea, 5-10% dintre persoanele cu SM nu prezintă LCR anormal. Unele modificări ale LCR sunt prezente și în alte boli, astfel încât o puncție lombară funcționează numai atunci când un medic o folosește alături de alte teste.
  • Potențial evocat vizual (PEV): un test PEV înregistrează modul în care semnalele se mișcă prin sistemul nervos. Un medic folosește electrozi pe cap și pe spate pentru a măsura aceste semnale. Dacă semnalele se mișcă prea încet, acest lucru poate indica deteriorarea mielinei, acesta fiind un semn al SM, dar sunt necesare și alte teste pentru a confirma un diagnostic precis.

Tratamentul sclerozei multiple

Tratamentul potrivit va depinde de simptomele persoanei, de starea generală de sănătate și de răspunsul la tratament. Unii oameni trebuie să încerce mai multe regimuri de tratament diferite pentru a găsi unul care să le funcționeze. Unele opțiuni de tratament includ:

  • Medicamente care modifică boala: aceste medicamente pot opri noile leziuni ale mielinei și pot încetini sau chiar opri progresia sclerozei multiple.
  • Medicamente pentru gestionarea simptomelor: mai multe medicamente pot controla erupțiile de SM. De exemplu, un medic ar putea prescrie analgezice, medicamente pentru a ajuta în privința spasmelor, a durerilor nervoase sau antidepresive pentru gestionarea simptomelor.
  • Kinetoterapie: kinetoterapia și exercițiile fizice pot contribui la îmbunătățirea coordonării și echilibrului, minimizând riscul de căderi.
  • Suport psihologic: sprijinul din partea familiei si a prietenilor, terapia și opțiuni similare pot ajuta oamenii să facă față provocărilor psihologice ale SM.

Nu există nici un remediu pentru scleroza multiplă, dar tratamentul poate fi foarte eficient în gestionarea simptomelor. Medicamentele care modifică boala pot preveni apariția unor noi simptome dacă o persoană începe să ia într-un stadiu incipient al bolii.

Cauzele apariției

Scleroza multiplă apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacă țesutul sănătos, în special mielina care acoperă o parte din celulele nervoase. Medicii nu înțeleg pe deplin de ce se întâmplă acest lucru, dar unele teorii includ:

  • Genetica: Nu există o genă specifică care să provoace SM sau care trece întotdeauna de la părinte la copil într-un mod previzibil. Cu toate acestea, SM poate fi mai frecventă în anumite familii.
  • Localizare geografică: SM este mai răspândită în zone aflate mai departe de ecuator. Este posibil ca expunerea timpurie la unii factori nocivi care sunt mai răspândiți în aceste zone, cum ar fi virușii sau deficiența de vitamina D, crește riscul.
  • Infecții: medicii cred că expunerea la unii agenți infecțioși, cum ar fi virusul Epstein-Barr, poate schimba sistemul imunitar și poate crește riscul de a dezvolta SM.
  • Factori de mediu și de viață: fumatul crește riscul de apariție a sclerozei multiple, la fel ca și deficiența de vitamina D. Obezitatea infantilă se corelează și cu o probabilitate mai mare de a avea SM la vârsta adultă.

Remedii naturale pentru scleroza multiplă

Unele remedii naturale pot ajuta la SM, dar nu pot înlocui tratamentele standard. Printre aceste remedii se regăsesc: suplimentele pentru persoanele cu deficiențe nutriționale, exerciții fizice, în special exerciții relaxante, cum ar fi yoga și acupunctura.

O alimentație bună este importantă pentru gestionarea oricărei boli. Unii oameni raportează îmbunătățiri cu anumite diete, dar nu există dovezi științifice convingătoare care să arate că o dietă specifică îmbunătățește simptomele la toți sau la majoritatea oamenilor.

 

Materialul este preluat de pe www.medicalnewstoday.com.