Dr. Giorgiana Toma: “Apariția depresiei după un eveniment cardiovascular acut este frecvent întâlnită”

Sep 30, 2021 | Stiri

Bolile cardiovasculare sunt mult mai prezente în societate decât am crede. Conform statisticilor, în România, mai multe persoane mor  într-un an din cauza acestor boli  decât din cauza cancerului. Totodată, aproximativ 1 milion de români suferă de insuficiență cardiacă și suntem pe primul loc în UE cu privire la morțile cauzate de bolile ce puteau fi tratate (mare parte dintre ele fiind din zona afecțiunilor cardiovasculare). Astăzi, de Ziua Mondială a Inimii, discutăm cu medicul psihiatru Giorgiana Toma despre afecțiunile psihice ce pot fi generate de problemele organului ce ne dă viață – inima.

La nivel academic se cunoaște faptul că bolile cardiovasculare au un impact negativ asupra creierului. Motivele și mijloacele prin care afectează sănătatea sa sunt multiple, mai ales când vorbim despre problemele de oxigenare a inimii. „Este cunoscut faptul că prevalența depresiei este mai mare la pacienții cu boli cardio-vasculare decât în populația generală. 1 din 5 pacienți cu o boală cardiovasculară ajung să prezinte simptome depresive”, explică medicul psihiatru Giorgiana Toma, specialist în cadrul clinicii Bellanima.

Depresia poate fi întâlnită în cazul mai multor  tulburări psihiatrice, și anume: tulburare distimică (a dispoziției, cu durată de minim 2 ani), tulburare de adaptare cu elemente depresive sau tulburare depresivă majoră. „Toate acestea pot apărea în cazul unui pacient cu patologie cardiovasculară. Există o multitudine de factori ce determină și influențează atât bolile cardiovasculare, cât și tulburările psihoemoționale”, completează specialistul Bellanima. Printre acești factori îi putem aminti pe cei demografici (vârstă, sex sau statut social), psihosociali (dacă există vreun istoric al depresiei, anxietății, izolării sociale, etc.), fiziologici (spre exemplu tulburări hormonale determinate prin expunerea prelungită la stres), comportamentali (fumatul, sedentarismul, lipsa unei diete sănătoase) sau cognitivi.

Bolile cardiovasculare și depresia

Cele două afecțiuni se influențează reciproc, iar în anumite cazuri această trăsătură duce la agravarea uneia dintre condiții. Conform unui studiu publicat de Oxford Academic și realizat de Societatea Europeană de Cardiologie, două treimi din pacienții diagnosticați în spital cu infarct miocardic ajung să aibă forme ușoare de depresie.

Tabloul clinic al unei tulburări depresive este caracterizat de o stare sufletească de tristețe intensă și prelungită, de lipsa de bucurie, lipsa de inițiative și motivație, scăderea energiei, tulburări de somn și alimentație, gânduri de inutilitate, vinovăție sau incapacitate, uneori chiar și gânduri de suicid”, explică Dr. Giorgiana Toma. Aceste simptome afectează viața de zi cu zi a pacientului care ajunge să întâmpine probleme în viața de cuplu, în familie, începe să se neglijeze, etc. „Când discutăm despre o persoană cu afectare cardiacă, aceste activități de autoîngrijire presupun respectarea regimului alimentar, respectarea unui stil de viață activ, cu mișcare zilnică, renunțarea la fumat, urmarea riguroasă a tratamentelor medicamentoase, efectuarea la timp a analizelor medicale sau a evaluărilor medicale. De multe ori, pacienții aflați într-un episod depresiv se găsesc în imposibilitatea de a îndeplini toate aceste activități”, explică medicul psihiatru.

Recomandările medicale pentru combaterea depresiei

40% dintre pacienții care suferă un atac de cord ajung să sufere și de depresie. În unele studii, femeile sunt mult mai predispuse la o astfel de evoluție decât bărbații. De două ori mai mulți pacienți, 78%, au fost diagnosticați cu simptome depresive, arată un studiu BMC Psychiatry.

Apariția depresiei după un eveniment cardiovascular acut este frecvent întâlnită. Ea se poate remite spontan în urma managementului cardiac adecvat sau poate persista, fiind nevoie de o intervenție psihiatrică. Programul de recuperare pentru un pacient cardiac cu depresie asociată include: exerciții și reabilitare cardiacă (consiliere și educație medicală), suport social și familial, psihoterapie și medicamentație antidepresivă”, explică medicul psihiatru Giorgiana Toma.

Adevărul este că, la sfârșitul unui episod ce poate fi profund traumatizant pentru pacient, acesta are nevoie și de îngrijire psihică, nu doar fizică. Chiar dacă organismul se recuperează, iar problemele întâmpinate dispar după tratament, condiția mentală a pacientului poate rămâne degradată. Din acest motiv, specialiștii recomandă și vizita unui medic psihiatru: „La Bellanima punem accent pe abordarea integrată și sistemică. Este extrem de important să existe o bună comunicare între specialiștii implicați în recuperarea pacientului, pentru urmărirea adecvată a evoluției sale”, completează medicul.

Aici joacă un rol important și factori precum familia sau mediul social. Ajutorul pe care cele două categorii amintite îl pot acorda pacientului poate fi decisiv pentru modul în care evoluează condiția sa. „O persoană care se confruntă cu un episod depresiv nu are resursele biochimice pentru motivație, inițiativă sau energie. Astfel, ar fi bine să fim înțelegători și să venim în ajutorul lor amintindu-le de tratament, de programarea la medic sau de respectarea regimului alimentar”, punctează Dr. Giorgiana Toma.

Stresul și bolile cardiovasculare

Dacă expunerea la stres este de lungă durată, aceasta va determina creșterea nivelului de cortizol din sânge. Pe termen lung, valori crescute ale cortizolului duc la creșterea nivelului de colesterol, trigliceride, glicemie și presiuni arteriale”, ne transmite medicul clinicii Bellanima.

Sfaturile sale pentru a preîntâmpina astfel de situații sunt: exerciții fizice zilnice, alimentație sănătoasă (o dietă bogată în legume, frunte, antioxidanți, renunțarea la mâncărurile bogate în zahăr), program de somn corespunzător și reducerea expunerii la stres.