Dr. Irene Davidescu, Medic primar neurolog: Există un risc trombotic generat de infecția cu SARS-CoV2, am avut pacienți cu AVC ca manifestare clinică

Apr 12, 2021 | Interviu, Stiri

„Infecția cu Covid-19 este una care determină evoluții surprinzătoare și la care nu există factori siguri de predicție, pentru a ști ce fel de formă a bolii va face fiecare pacient”, afirmă Șef Lucrări Dr. Irene Davidescu, medic primar neurolog/medic specialist psihiatru, UMF Carol Davila București, Șef Secție Neurologie II la Spitalul Clinic Colentina din București.

Acest an care ne-a marcat pe toți a arătat că virusul este de o mare versatilitate, demonstrând mereu apariția unor noi tipuri de simptome, inclusiv cu afectare sistemică. Am tratat pacienți cu multiple comorbidități, care au avut forme ușoare de boală, la fel cum am tratat pacienți tineri, fără patologii asociate, care au facut forme severe de boală, uneori soldate chiar cu exitus. În mod clar există un risc trombotic generat de această infecție și am avut o serie de pacienți cu AVC ischemic ca manifestare clinică în cadrul COVID-19”, arată Dr. Irene Davidescu într-un interviu acordat platformei NeuroMedicina.ro.

“Dintr-o dată, am fost puși în situația de a trata numai pacienți cu afecțiuni neurologice și infecție SARS-CoV2 asociată

Dr. Davidescu arată că, deși se ignoră în a se preciza, mai ales în mass-media,  Spitalul Colentina a fost primul spital declarat suport COVID prin Ord 555/2020, în data de 16.03.2020, ceea ce a însemnat că, în decurs de o săptămână, a fost necesară externarea sau transferarea tuturor pacienților internați la acea dată și ulterior organizarea circuitelor necesare activității COVID, în condițiile în care nimeni nu se mai confruntase cu o asemenea situație.

Cea mai mare provocare pentru personalul medical a fost cea a învățării modalității de echipare/dezechipare cu echipamentele de protecție, conform recomandărilor OMS și a respectării cu strictețe a normelor de prevenire a infecției cu SARS-CoV2.

În Clinica de Neurologie sunt în evidență aproape 800 de pacienți cu scleroză multiplă, care se prezentau periodic la controale și la ridicarea medicației prin PNS (Programul Național de Sănătate). Acești pacienți a fost necesar să fie transferați de urgență în alte centre din București, astfel încât să se păstreze continuitatea administrării terapiilor specifice. Cu ajutorul colegilor neurologi din Spitalele Universitar, Fundeni, Elias, Militar și Agrippa Ionescu, am redistribuit urgent acești pacienți, printr-un efort logistic comun cu Doamna Diriginte Șef al Farmaciei Spitalului, Liliana Nicolae”, explică Șefa Secției Neurologie II de la Spitalul Clinic Colentina, in calitate de coordonator PNS-boli neurologice.

Aceasta recunoaște că, în decurs de două săptămâni, viața sa profesională și a colegilor săi s-a schimbat în mod radical, fiind puși în fața faptului de a trata numai pacienți cu afecțiuni neurologice și infecție SARS-CoV2 asociată, care erau directionați spre Spitalul Colentina din spitalele de linia 1 (Boli infecțioase).

Din fericire, în Clinica de Neurologie am beneficiat de suportul colegilor de la INBI Matei Balș, prin bunăvoința Doamnei Profesor Victoria Aramă, dl dr. Laurențiu Stratan fiind în permanență alături de noi, indicând conduita terapeutică necesară terapiei COVID-19, în condițiile în care protocoalele de tratament erau în permanentă schimbare, pe masură ce apăreau date noi”, menționează Dr. Irene Davidescu.

Eficacitatea vaccinurilor e posibil să fie diminuată prin apariția mutațiilor pe care le suferă virusul”
În ceea ce privește vaccinarea anti SARS-CoV2, medicul consideră că aceasta trebuie efectuată de toată populația, nu numai de pacienții cu comorbidități. Noi am sfatuit pe toți cei care ne-au cerut părerea, indiferent de patologia neurologică prezentată, să se vaccineze, mai ales că datele de siguranță ale vaccinurilor puse la dispoziție, mai ales pentru pacienții cu comorbidități unde sunt recomandate vaccinuri tip ARNm, sunt suficient de robuste, astfel încat să avem încredere în această procedură. Există foarte puține contraindicații stricte privind utilizarea vaccinurilor, arată Dr. Irene Davidescu.

Potrivit opiniei sale, pentru ca vaccinarea sa fie un succes la nivel global, este nevoie de o abordare cum a avut loc în Israel, unde în momentul de față aproape 55% din populație este complet imunizată, adică de realizarea unui număr mare de vaccinări în timp relativ scurt, pentru a se putea ajunge la masa critică de imunitate care determină întreruperea circuitului virusului. Eficacitatea vaccinurilor e posibil să fie diminuată prin apariția mutațiilor pe care le suferă virusul. Asistăm cu toții în momentul de față la valul 3 al pandemiei, generat de tulpina britanică, care in mod cert are contagiozitate sporită față de tulpina inițială. Cel puțin momentan, există raportări privind eficacitatea vaccinurilor aprobate și asupra noilor tulpini emergente, dar nimeni nu poate prezice exact ce va aduce viitorul. Desigur, vaccinarea fiecăruia dintre noi este o picătură într-un ocean, dar rezultatul global va fi greu de atins dacă toate aceste picaturi nu se vor strânge într-un timp relativ scurt,  timpul fiind în situația de față, inamicul numărul unu”, menționează cadrul didactic de la UMF București.

„Organizarea circuitelor și respectarea regulilor de triaj și de distanțare a reprezentat o nouă provocare, atât pentru medici, cât și pentru pacienți”

Dr. Irene Davidescu consideră că un punct pozitiv al situației cu care ne confruntăm de un an este faptul că pandemia a determinat dezvoltarea telemedicinei la nivel global, o metodă de consultații foarte slab reprezentată în România până acum, aproape inexistentă.

Au apărut destul de rapid, chiar de la începutul pandemiei, mai multe platforme de acest tip, la care pacienții au putut avea acces facil, și de fapt toți medicii au utilizat această metodă pentru a rămâne în contact cu pacienții și a-i ghida în cazul în care a fost necesar, avand în vedere că accesibilitatea fizică la servicii medicale a fost mult diminuată, mai ales la debut, din cauza restricțiilor, necunoașterii în care ne aflam cu toții referitor la acest nou agent patogen, imprevizibilității evoluției pandemiei. Reacția rapidă a CNAS, care a facilitat decontarea serviciilor de telemedicină și posibilitatea transmiterii la distanță a rețetelor pentru pacienții cu patologii cronice, a fost unul din faptele benefice, care a încurajat dezvoltarea și utilizarea acestei metode, mai ales la nivelul medicilor de familie și în ambulatoriile de specialitate”.

”Ulterior, lucrurile s-au normalizat în oarecare masură și s-a văzut în mod clar care era nivelul real de servicii medicale spitalicești și faptul că, înaintea pandemiei, rețeaua primară și cea de ambulator nu era utilizate la capacitatea reală, românii preferând, uneori din comoditate, să-și facă internări pentru situații care puteau fi rezolvate în ambulator.”

Rețeaua medicilor de familie și a serviciilor de specialitate ambulatorie a funcționat așa cum ar trebui să funcționeze și în condiții de non-pandemie, iar majoritatea pacienților au înțeles că respectarea normelor de siguranță este în beneficiul lor. Mă refer în mod special la respectarea programărilor, care a devenit un deziderat pentru sistemul sanitar public, unde știm bine cu toții că noțiunea de programare nu era de cele mai multe ori corelată și cu respectarea acesteia. Desigur, reducerea accesibilității pacienților cronici la tipul de servicii pe care le necesitau înaintea pandemiei a generat nemulțumire în rândul acestora, iar în Spitalul Clinic Colentina, unde există în evidență foarte mulți pacienți cu patologii imune, neurologice, hematologice, oncologice, și de altă natură, accesul fiind restricționat, ei nu au mai putut fi în contact cu medicii curanți decât prin intermediul telemedicinei. În august 2020, circuitele Spitalizării de zi s-au redeschis în spital, astfel încât majoritatea pacienților cu patologii cronice din evidența noastră s-au putut întoarce în spital, doar pentru consulturi, analize și terapii ambulatorii, fără a se putea face însă internări continue, situație care se menține din păcate și în prezent, cu impact negativ asupra activității nostre profesionale.  Organizarea circuitelor și respectarea regulilor de triaj și de distanțare a reprezentat o nouă provocare atât pentru medici, cât și pentru pacienți, exact cum reprezintă în general o provocare pentru întreaga populație”, conchide Dr. Irene Davidescu.