Românii continuă să trateze greșit răcelile și durerile de dinți cu antibiotice

Dec 7, 2021 | Stiri

În perioada 18-24 noiembrie, Reteaua de Solidaritate a organizat impreuna cu partenerii sai saptamana de constientizare a rezistentei la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfasurata in tandem cu „World Antimicrobial Awareness Week”, initiata de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Rezistenta la antibiotice/antimicrobiene este o problema majora de sanatate publica. Una dintre principalele cauze care determina rezistenta este utilizarea excesiva a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.


Pentru a analiza fenomenul in randul populatiei urbane, agentia de cercetare de piata iSense Solutions, impreuna cu profesionistii Retelei de Solidaritate au desfasurat o cercetare dedicata campaniei pentru a masura cunostintele populatiei privind administrarea corecta a antibioticelor precum si riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene.
Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ cu respondenti din mediul urban cu varste 1ntre 18 s65 de ani, cu o marja de eroare de+/- 4.38% si un nivel de incredere de 95%.

Rezultatele studiului arata ca, desi 94% dintre respondenti stiu ca utilizarea excesiva a antibioticelor le poate scadea eficienta si 92% au auzit de termenul „rezistenta la antibiotice”, mai mult de jumatate dintre romanii din mediul urban (52%) au luat antibiotice 1n ultimul an.

Multe dintre aceste antibiotice au fast luate in afectiuni care nu necesita in mod normal antibiotice: 25% din respondenti au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru raceala, 13% pentru durere de gat, 10% pentru gripa, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febra, 6% pentru tuse $i 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Cand vorbim despre informarea privind afectiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre romanii din mediul urban mentioneaza corect infectia urinara, 45% mentioneaza corect o infectie a pielii/ a ranilor, 1nsa doar 29% mentioneaza corect gonoreea ca boa la ce se trateaza cu antibiotice. In acelasi timp, 41% considera INCORECT ca durerea de dinti poate fi tratata cu antibiotic, 32% raceala si gripa, 29% durerea de gat, 28% febra si 26% COVID-19.

In acest context se observa diferite confuzii in randul populatiei urbane: 49% dintre intervievati cred ca antibioticele distrug virusuri, 72% cred ca virusurile pot dezvolta rezistenta la antibiotice, iar 59% cred ca rezistenta la antibiotice este o problema doar pentru persoanele care iau antibiotice in mod regulat.

Principalele surse de infarmare cu privire la antibiotice sunt medicul [91%], farmacistul [42%] si mai putin site-urile oficiale ale autoritatilor din domeniu [17%]. De asemenea, 62% declara ca au luat antibiotice la sfatul medicului, in timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. In ceea ce priveste modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre romanii din mediul urban declara ca au fast supusi unui test, ca de exemplu exudat faringian, inainte sau cand au inceput tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate, corelate cu cele privind cunostintele eronate despre antibiotice, arata nevoia de implicare mai puternica a cadrelor medicale in constientizarea problemei rezistentei la antibiotice/antimicrobiene in general, dar si rolul personalului medical din Romania in limitarea accesului la antibiotice, administrarea corecta a acestora si indrumarea adecvata a pacientilor.

Farmacista Iulia Constantin, voluntara la Reteaua de Solidaritate, a declarat ca „rezultatele acestui studiu ne arata cat de oportuna este o campanie de constientizare pe subiectul antibioticelor, in conditiile in care 49% dintre intervievati cred ca antibioticele sunt eficiente contra virusurilor si 72% cred ca virusurile devin rezistente la antibiotice. Este ingrijorator sa aflam ca o treime din populatia urbana din Romania crede in mod eronat ca antibioticele sunt eficiente in caz de raceala, iar peste 40% dintre cei intervievati s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinti. Astfel, racelile si durerile dentare, afectiuni care nu necesita tratament antibiotic, au fost si cele pentru care intervievatii au luat antibiotice in ultimul an. Tinand cont ca aceste raspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne intrebam cum arata situatia in mediul rural, unde accesul la informatii si infrastructura medicala este mult mai restrans”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Retelei de Solidaritate si coordonatoare a campaniei, accentueaza ca „desi descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea sa vindece infectii, salvand astfel milioane de vieti, antibioticele trebuie utilizate cu mare grija. Administrarea gresita a acestora ne poate duce la situatia in care microbii vor deveni rezistenti la toate medicamentele cunoscute si astfel milioane de vieti vor fi in pericol. Folosirea in exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente care nu mai raspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuala. Astfel creste riscul de infectii ce nu var mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuala si viitoare a antibioticelor e realmente amenintata. Antibioticele / antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescriptia medicului, urmand intocmai modul de administrare si durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate, completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”.

Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românesti fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind  sustinute în aceasta procedura de către autoritati, așa cum se intampla în alte state. Pe de alta parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”