Potrivit specialiștilor, o persoană poate sta în comă câteva minute, luni sau chiar ani. În unele cazuri extreme, cu trezire din comă după o perioadă de mai mulți ani, ameliorarea se datorează calității îngrijirilor și neuroplasticității creierului, care reconectează structurile implicate în starea de vigilență.
Un nou studiu relatează că neuronii din trunchiul cerebral suprimă mișcările nedorite la șoareci în timpul somnului REM. Narcolepsia, cataplexia, mișcarea rapidă a ochilor (REM) și tulburarea comportamentului somnului sunt toate boli grave legate de somn. Cercetătorii de la Universitatea Tsukuba conduși de profesorul Takeshi Sakurai au descoperit neuroni în creier care leagă toate cele trei tulburări și ar putea oferi o țintă pentru tratamente.
”Diagnosticul precoce este esențial pentru prognosticul evoluției amiloidozei familiale cu transtiretină, o afecțiune genetică rară, cameleonică, cu puternice urmări medicale și sociale”, spune Dr. Daniela Neagu, Medic primar neurolog la Spitalul Județean de Urgență ”Sfantul Ioan cel Nou”, Suceava, într-un interviu acordat portalului Bolilerare.ro.
Compania germană BioNTech, care a dezvoltat împreună cu americanii de la Pfizer unul dintre vaccinurile împotriva COVID-19 folosite deja pentru imunizarea oamenilor împotriva coronavirusului SARS-CoV-2, a anunțat rezultatele unui studiu care arată că vaccinul cu tehnologie ARNm ar putea fi eficient împotriva sclerozei multiple.
Tot mai multe cercetări arată că alfa-sinucleina, proteina vinovată pentru apariția maladiei Parkinson și simptomele sale, se deplasează din intestine spre creier, acolo unde se răspândește și se acumulează în aglomerări letale cunoscute drept corpuri Lewy. Pe măsură ce aceste aglomerări se acumulează, celulele creierului mor una câte una.
Afazia primară progresivă este o afecțiune neurodegenerativă rară caracterizată prin probleme de limbaj proeminente care se agravează în timp. Aproximativ 40% dintre persoanele cu această afecțiune suferă de boala Alzheimer. Dar un nou studiu a constatat că persoanele cu această afecțiune nu pot dezvolta problemele de memorie asociate bolii Alzheimer.
Descoperirile cercetătorilor sugerează că acești pacienți ar trebui să fie examinați pentru depistarea depresiei, anxietății și ADHD, iar părinții ar trebui să fie conștienți de semnele de avertizare. Conform noilor cercetări, pacienții cu boli cardiace congenitale pediatrice (CHD) sunt semnificativ mai predispuși să aibă depresie, anxietate și tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) decât copiii fără această afecțiune.
Virusul SARS CoV-2 poate intra în sistemul nervos infectând creierul și provocând modificări ale vaselor de sânge și întrerupe direct alimentarea cu oxigen a organului.
Folosind atât țesutul creierului uman, cât și cel al șoarecilor, cercetătorii de la Școala de Medicină Yale au descoperit că SARS CoV-2 poate infecta direct sistemul nervos central și au început să descopere unele dintre efectele virusului asupra celulelor creierului.
Un nou studiu a constatat că până la 20% dintre glioblastoame – un cancer agresiv al creierului – sunt alimentate de mitocondrii hiperactive și pot fi tratate cu medicamente care se află în prezent în studii clinice.
Mitocondriile sunt responsabile pentru crearea energiei care alimentează toate celulele. Deși sunt de obicei mai puțin eficiente în producerea de energie în cancer, celulele tumorale din acest tip recent identificat de glioblastom se bazează pe energia suplimentară furnizată de mitocondriile hiperactive pentru a supraviețui.
Un robot cu ghidare a imaginii ajută la obținerea unei neurochirurgii precise și mai rapide. Sistemul robotizat a fost lansat recent în departamentul de neurochirurgie al spitalelor KIMS. Ajută în diverse intervenții chirurgicale pe creier, inclusiv biopsia stereotactică a tumorii cerebrale, în boala Parkinson (stimulare profundă a creierului) și în operația pentru tumora cerebrală pentru a identifica părți importante și problematice ale creierului.
