Un COVID-19 sever duce la o deteriorare cognitivă similară cu cea suferită între 50 și 70 de ani

May 5, 2022 | Cercetare, Stiri

Cele mai recente cercetări arată că un COVID sever duce la o deteriorare cognitivă similară cu cea suferită între 50 și 70 de ani și este echivalentă cu pierderea a zece puncte de IQ. Efectele sunt încă detectabile la mai mult de șase luni după boala acută, iar recuperarea este, în cel mai bun caz, treptată.

Există din ce în ce mai multe dovezi conform cărora COVID poate cauza probleme cognitive și de sănătate mintală de durată, pacienții recuperați raportând simptome precum oboseală, “ceață cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate și chiar tulburare de stres post-traumatic (PTSD) la câteva luni după infectare.

În Marea Britanie, un studiu a constatat că aproximativ una din șapte persoane intervievate a raportat simptome care includ dificultăți cognitive la 12 săptămâni după un test COVID pozitiv. Iar un studiu recent de imagistică cerebrală a arătat că și un COVID ușor poate provoca contracția creierului. Doar 15 dintre cele 401 persoane participante la studiu au fost spitalizate.

Constatările unui proiect de știință de amploare (Marele test britanic de inteligență) au arătat că și cazurile ușoare pot duce la simptome cognitive persistente. Iar aceste probleme par să crească odată cu severitatea bolii. Într-adevăr, s-a demonstrat în mod independent că între o treime și trei sferturi dintre pacienții spitalizați raportează că suferă de simptome cognitive între trei și șase luni mai târziu.

Amploarea acestor probleme și mecanismele responsabile nu sunt încă clare. Chiar și înainte de pandemie, se știa că o treime dintre persoanele care au un episod de boală care necesită internarea la terapie intensivă prezintă deficite cognitive obiective la șase luni după internare.

Se crede că aceasta este o consecință a răspunsului inflamator asociat cu boala critică, iar deficitele cognitive observate în COVID ar putea fi un fenomen similar. Există dovezi că virusul SARS-CoV-2 poate infecta celulele creierului și nu putem exclude o infecție virală directă a creierului.

Pentru a caracteriza tipul și magnitudine a acestor deficite cognitive și pentru a înțelege mai bine relația lor cu severitatea bolii în faza acută și cu problemele ulterioare de sănătate psihologică, cercetătorii au analizat datele de la 46 de foști pacienți cu COVID. Aceștia au primit îngrijiri spitalicești, în secție sau la terapie intensivă, pentru COVID-19 la Spitalul Addenbrooke’s din Cambridge, Anglia.

Participanții au fost supuși unor teste cognitive computerizate detaliate la o medie de șase luni după boală, folosind platforma Cognitron. Această platformă de evaluare este concepută pentru a măsura cu precizie diferite aspecte ale facultăților mintale, cum ar fi memoria, atenția și raționamentul.

Echipa a măsurat și nivelurile de anxietate, depresie și PTSD, iar datele obținute de la participanții la studiu au fost comparate cu cele ale unui grup de control – persoane de același sex, vârstă și alți factori demografici, dar care nu au fost spitalizate cu COVID.

Supraviețuitorii COVID au fost mai puțin preciși și au reacționat mai lent decât grupul de control. Efectele au evoluat în funcție de gravitatea bolii acute și de markerii de inflamație. Acestea au fost mai puternice pentru cei care au avut nevoie de ventilație mecanică, însă au fost substanțiale și pentru cei care nu au avut nevoie.

Prin compararea pacienților cu 66.008 membri din grupul de control, cercetătorii au putut estima că amploarea pierderii cognitive este similară, în medie, cu cea suferită în urma îmbătrânirii cu 20 de ani, între 50 și 70 de ani. Acest lucru este echivalent cu pierderea a zece puncte de IQ.

Supraviețuitorii au obținut rezultate deosebit de slabe la sarcini precum “raționamentul analogic verbal” (completarea unor analogii precum “șireturile sunt pentru pantofi ceea ce sunt nasturii pentru …”). De asemenea, aceștia au prezentat viteze de procesare mai lente.

Care sunt cauzele?

Este posibilă o infecție virală directă, dar este puțin probabil să fie o cauză majoră. În schimb, este mai probabilă o combinație de factori, inclusiv un aport inadecvat de oxigen sau de sânge la creier, blocarea vaselor de sânge mari sau mici din cauza coagulării și hemoragii microscopice.

Dovezile emergente sugerează că cel mai important mecanism ar putea fi daunele cauzate de răspunsul inflamator al organismului și de sistemul imunitar. Dovezile medicilor susțin această deducție, conform căreia unele probleme neurologice ar fi putut deveni mai puțin frecvente de la utilizarea pe scară largă a corticosteroizilor și a altor medicamente care suprimă răspunsul inflamator.

Cu toate acestea, există totuși un aspect pozitiv. Dacă, așa cum bănuim, imaginea pe care o vedem în cazul COVID-19 reproduce într-adevăr problema mai largă observată în alte tipuri de boli grave, acest lucru oferă o oportunitate de a înțelege mecanismele responsabile și de a explora tratamentele.

 

Sursă material https://theconversation.com.