Un medicament pentru prevenirea paraliziei în urma traumatismelor, testat cu succes pe şoareci

Nov 12, 2021 | Stiri

Un nou tip de medicament dezvoltat de o echipă de oameni de ştiinţă americani promovează regenerarea celulară şi previne paralizia la şoarecii cu coloana vertebrală secţionată, permiţându-le să meargă după patru săptămâni de tratament, informează AFP.

Echipa de la Northwestern University care şi-a publicat cercetarea în revista Science, joi, speră să prezinte tratamentul Agenţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite, anul viitor în vederea testării pe oameni.

”Obiectivul cercetării noastre a fost acela de a dezvolta o terapie transferabilă la om, care ar putea fi utilizată în spitale pentru a preveni paralizia victimelor unor traume majore sau care suferă de afecţiuni”, a declarat pentru AFP profesorul Samuel Stupp, conducătorul studiului.

Vindecarea paraliziei este de mult timp un obiectiv al medicinei şi alte tratamente experimentale sunt în prezent studiate.

Cel experimentat de Samuel Stupp utilizează nanofibre pentru a imita structura ”matricei extracelulare”, o reţea de molecule care se dezvoltă în mod natural în zona ţesutului celular.

Fiecare nanofibră, care este de 10.000 de ori mai subţire decât un fir de păr, este alcătuită din sute de mii de molecule numite peptide, care transmit semnale în vederea regenerării nervilor.

Terapia, care se prezintă sub formă de gel, a fost injectată în ţesuturile din zona măduvei spinării şoarecilor de laborator la 24 de ore după ce le-a fost secţionată coloana vertebrală.

Cercetătorii au decis să aştepte 24 de ore, deoarece oamenii care suferă leziuni ale coloanei vertebrale în urma accidentelor de circulaţie, răni prin împuşcătură sau alte traume, nu primesc de obicei tratament imediat.

Patru săptămâni mai târziu, şoarecii care au primit tratamentul mergeau aproape la fel de bine ca înainte. Cei care nu au primit tratamentul nu au mai putut să se deplaseze.

Şoarecii au fost apoi disecaţi pentru a se examina impactul terapiei la nivel celular, iar cercetătorii au constatat o ameliorare spectaculoasă a măduvei spinării la exemplarele care au beneficiat de tratament. Extensiile de neuroni secţionate, numite axoni, s-au regenerat, iar ţesutul cicatricial, care poate reprezenta un obstacol în calea regenerării, a fost foarte redus.

În plus, s-a reformat un strat protector de axoni importanţi pentru transmiterea semnalelor electrice, s-au dezvoltat vasele de sânge care furnizează nutrienţi celulelor rănite şi mai mulţi neuroni motori au supravieţuit.

Molecule ”care dansează”

Una dintre descoperirile-cheie ale cercetătorilor a fost că atunci când au fost supuse unei anumite mutaţii, mişcările colective ale celulelor s-au intensificat, iar eficacitatea lor s-a ameliorat.

Acest lucru se datorează faptului că receptorii din neuroni sunt în mod natural în mişcare constantă, a explicat Samuel Stupp, iar a determina moleculele terapeutice ”să danseze” în interiorul nanofibrelor le ajută să se conecteze la ţintele lor aflate în mişcare.

Cercetătorii au testat două versiuni ale tratamentului, una cu mutaţie şi alta fără, şi au descoperit că şoarecii care au primit versiunea modificată şi-au recuperat o mai mare parte din mobilitate.

Gelul dezvoltat de această echipă de cercetători este primul de acest gen, însă ar putea conduce la o nouă generaţie de medicamente numite ”supramoleculare”, compuse dintr-un ansamblu de molecule şi nu dintr-o singură moleculă, a adăugat Stupp.

Potrivit cercetătorului, medicamentul este sigur deoarece materialele se descompun în câteva săptămâni şi devin nutrienţi pentru celule.

El speră să se treacă rapid la studiul pe oameni, nefiind necesară testarea pe alte animale, cum ar fi primate, deoarece mamiferele prezintă sisteme nervoase cu diferenţe mici între specii.

”În prezent, nu există niciun tratament pentru leziunile măduvei spinării, iar aceasta este o problemă uriaşă”, a subliniat el.

Potrivit cifrelor oficiale, 300.000 de oameni trăiesc în Statele Unite cu o leziune a măduvei spinării. Speranţa lor de viaţă este mai mică în comparaţie cu restul populaţiei şi niciun progres nu s-a înregistrat din anii 1980.

”Întrebarea este cum va aborda Agenţia americană pentru medicamente aceste terapii deoarece sunt în totalitate noi”, a concluzionat Samuel Stupp. AGERPRES