Utilizarea antibioticelor poate favoriza declinul cognitiv

Mar 29, 2022 | Cercetare, Stiri

Microbiomul intestinal este format din toți microbii și materialul lor genetic care trăiesc în tractul nostru gastrointestinal. Acești microbi includ bacterii, ciuperci și viruși. Microbiomul intestinal este esențial pentru reglarea mediului nostru intern și a funcției sistemului imunitar.

Există o comunicare bidirecțională între sistemul nervos central și intestin, care se numește axa intestin-creier. Oamenii de știință cred că axa intestin-creier permite bacteriilor noastre intestinale să influențeze creierul.

Microbiomul intestinal modulează dezvoltarea și funcționarea creierului de-a lungul vieții noastre. Există unele dovezi că modificările microbiomului intestinal pot juca un rol în dezvoltarea afecțiunilor psihiatrice și neurologice, cum ar fi depresia, tulburarea din spectrul autist, schizofrenia, anxietatea și boala Alzheimer.

Utilizarea antibioticelor poate modifica comunitățile microbiene intestinale pentru că prin însăși natura lor, acestea ucid bacteriile. Aceste modificări pot dura luni sau ani după expunere.

Sunt puține studii care au examinat efectele cognitive ulterioare ale utilizării cronice de antibiotice la vârsta mijlocie la participanții fără demență.

Astfel, cercetătorii de la Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School și-au propus să investigheze efectul utilizării cronice a antibioticelor la mijlocul vârstei asupra funcției cognitive.

Efecte cognitive ale antibioticelor

În cadrul acestui studiu s-a analizat chestionarul 2009 Nurses’ Health Study II, care include date de la 15.129 de asistente medicale cu o vârstă medie de 54,7 ani.

Chestionarul conținea informații despre durata utilizării antibioticelor a pacienților în ultimii 4 ani și motivul utilizării acestora.

Participanții au finalizat o evaluare cognitivă validată, computerizată pentru demență, numită CogState. Au făcut acest lucru acasă în medie la 7 ani după prima expunere la antibiotice.

Testarea CogState a măsurat performanța participanților în următoarele sarcini:

  • Detectare: apăsarea unei taste atunci când o carte de joc se întoarce;
  • Identificare: apăsarea unei taste atunci când un cartonaș roșu se întoarce;
  • Învățarea unei cărți: participantului i se arată cărți de joc și i se cere să-și amintească dacă a văzut cartea prezentată anterior;
  • Participantul este întrebat dacă o carte de joc de pe ecran este aceeași cu cea afișată anterior.

Scorul mediu de detectare și identificare, combinat, măsoară atenția și viteza psihomotorie – cât de rapid au recunoscut și au răspuns participanții la schimbările de mediu.

Cercetătorii au clasificat participanții în funcție de utilizarea antibioticelor: fără utilizare, mai puțin de 15 zile, 15 zile până la 2 luni și peste 2 luni. Aceștia au ajustat scorurile testelor cognitive pentru vârsta participanților și nivelul de educație al soțului și al părintelui lor.

După ajustare, au constatat mici scăderi ale cogniției globale (-0,11), ale vitezei și atenției psihomotorii (-0,13) și ale memoriei de lucru și ale învățării (-0,10) după mai mult de 2 luni de expunere la antibiotice.

Scăderile cognitive măsurate în aceste trei categorii au rămas similare după ajustarea pentru alți factori de risc, cum ar fi bolile cronice.

Pe măsură ce îmbătrânim, abilitățile cognitive tind să scadă. Autorii studiului concluzionează că „relația dintre utilizarea antibioticelor și cogniția a fost aproximativ echivalentă cu cea găsită pentru 3 până la 4 ani de îmbătrânire”.

Dr. Andrew T. Chan, MD, MPH, profesor de medicină la Harvard Medical School, șeful Unității de Epidemiologie Clinică și Translațională de la Spitalul General din Massachusetts și co-autor principal a vorbit despre punctele forte ale studiului. Acesta a explicat: „am avut evaluări cognitive detaliate, care ne-au permis să examinăm modificări relativ subtile ale cognitive legate de utilizarea antibioticelor la mijlocul vieții. De asemenea, nu putem exclude posibilitatea ca există și un alt factor de risc asociat cu utilizarea antibioticelor, care să fie cauza scăderilor ușoare ale funcției cognitive.”

 

Sursă material https://www.medicalnewstoday.com.